De la zero la 280.000 de afișări în 6 luni, cu datele pe masă

În șase luni, meseriile.ro a trecut de la zero la 7.944 de clicuri și 279.919 afișări din căutarea Google, fără niciun leu cheltuit pe reclamă și fără niciun link cumpărat. A primit, de la sine, citări din Pro TV, Cotidianul și Manager.ro. Iar în ultimele două săptămâni datele au prins ziua exactă în care Google a pornit AI Overviews peste nișa asta, adică rezumatele generate automat care apar deasupra rezultatelor obișnuite. Am evoluția zi de zi a schimbării.

Peste exporturile din Search Console am pus și Google Analytics, și Bing Webmaster Tools. De acolo vine partea pe care n-o arată nimeni: ce fac oamenii după ce apasă, câți dintre ei sosesc direct din ChatGPT, și de ce un motor de căutare cu 1,8% din piața românească produce aproape jumătate din vizibilitatea în AI a celui cu 97,3%.

Mai jos e tot, cu exporturile pe masă, inclusiv părțile care nu arată bine.

Ce este meseriile.ro

E un director al meseriilor din România. Pentru fiecare ocupație există o pagină cu salariul minim, mediu și maxim la nivel național, aceleași cifre defalcate pe 42 de orașe, un calculator brut-net cu regulile fiscale în vigoare, codul COR, adică numărul din nomenclatorul oficial al ocupațiilor din România, și o descriere a ce face omul respectiv la muncă.

Structura, așa cum apare în sitemap:

E ceea ce se cheamă un site programatic: o singură structură de pagină, umplută cu date, multiplicată de mii de ori. Nu e o colecție de articole scrise pe rând.

Proiectul e al meu, nu al unui client. Îl folosesc ca teren de încercare pentru lucrurile pe care vreau să le înțeleg înainte să le recomand cuiva care plătește.

Datele: de unde vin și ce nu conțin

Tot ce urmează vine din cinci exporturi făcute pe 11 septembrie 2026. Fiecare acoperă altă perioadă, fiindcă fiecare instrument a fost pornit în altă zi, și asta contează la fiecare cifră pe care o citești:

Search Console e singurul care prinde proiectul din prima zi. Analytics a fost adăugat la trei luni după lansare, Bing și mai târziu. Nu adun cifre din ferestre diferite, și de fiecare dată când compar două surse o fac pe zilele care se suprapun.

Două limite pe care e cinstit să le spun din start, fiindcă schimbă cum citești cifrele:

Exportul de interogări are maximum 1.000 de rânduri. Nu e alegerea mea, e limita Search Console. Acele 1.000 de interogări acoperă doar 396 din cele 7.944 de clicuri, adică 5%. Restul de 95% vine din mii de căutări individual prea mici ca să intre în top. Revin mai jos, fiindcă tocmai asta e observația cea mai importantă din tot studiul.

Search Console măsoară căutarea Google, nu tot traficul. Nu vede accesele directe, nici alte motoare, nici ce se întâmplă după clic. Pentru partea aceea sunt secțiunile despre Analytics și despre Bing, spre finalul articolului.

Dacă vrei fișierele, ți le trimit. Scrie-mi la contact@luciangrecu.com și primești exporturile brute, toate cinci, exact pe cele pe care le-am folosit aici. Poți reface orice calcul din articol și poți verifica dacă am tras concluziile corecte. Un studiu de caz pe care nu îl poți verifica e doar o poveste cu grafice.

Cum se citesc cifrele

Dacă nu lucrezi în domeniu, cinci cuvinte apar peste tot mai jos și merită lămurite o dată, ca să nu te oprești din citit la fiecare:

Mai apar două expresii pe care le explic pe scurt acum, ca să nu întrerup mai târziu: coada lungă înseamnă mulțimea de căutări rare, fiecare cu doi sau trei oameni pe lună, care adunate depășesc căutările mari. Iar indexarea e momentul în care Google a citit o pagină și a adăugat-o în baza lui, adică pasul fără de care nu poți apărea la nicio căutare.

Creșterea, săptămână cu săptămână

0 10k 20k 30k 40k

16.03 20.04 25.05 29.06 03.08 31.08

Afișări în căutarea Google

Sursa: Google Search Console, 16 martie – 8 septembrie 2026. Săptămânile incomplete de la capete sunt excluse.

Nu există niciun salt, nicio explozie. E o pantă care urcă constant, cu un vârf clar în ultimele cinci săptămâni.

Aceeași poveste, lună cu lună:

241

654

923

1.2k

2.0k

2.2k

715

mar apr mai iun iul aug sep

Clicuri din căutarea Google

Martie are 16 zile, septembrie are 8. Restul sunt luni întregi.

Prima săptămână a adus 77 de clicuri și 2.191 de afișări. Ultima, 634 de clicuri și 33.666 de afișări. Adică de 8,2 ori mai multe clicuri și de 15,4 ori mai multe afișări.

Observă că afișările au crescut de aproape dublu mai repede decât clicurile. E prima urmă a lucrului despre care vorbesc la final.

Primele șapte zile

Partea care surprinde pe toată lumea: prima afișare și primul clic au venit amândouă pe 18 martie, a doua zi de la lansare.

Nu e magie și nu e vreun truc de indexare. Sunt trei lucruri banale făcute de la început: sitemap trimis în Search Console în ziua lansării, structură de linkuri interne în care fiecare pagină e la două clicuri distanță de prima, și pagini care răspund la o întrebare cu cifre, nu cu text de umplutură.

Merită spus și reversul: de la primele 500 de afișări pe zi până la 1.000 au trecut 37 de zile, iar de la 2.000 la 5.000 au trecut 63. Primele rezultate vin repede. Creșterea adevărată e lentă.

Anatomia traficului: 95% coadă lungă

Aici e observația care schimbă felul în care înțelegi un astfel de site.

Cele 1.000 de interogări din export, adică cele mai bune 1.000, aduc împreună 396 de clicuri din 7.944. Restul, 7.548 de clicuri, vine din căutări atât de rare încât niciuna nu intră în clasament.

Cea mai bună interogare din tot site-ul, pe șase luni, a adus 17 clicuri. A doua, 12.

Nu există niciun cuvânt cheie care să țină site-ul. Nu există nimic de pierdut dacă pică o poziție. Traficul e o sumă de mii de firimituri, iar asta îl face mult mai stabil decât un site care trăiește din trei căutări mari.

Brandul nu contează deloc: doar 1,3% din clicuri vin din căutări care conțin „meserii”. Nimeni nu caută site-ul pe nume. Oamenii caută o meserie și un salariu, iar site-ul apare. E descoperire pură.

Ce caută oamenii, de fapt

Din cele 1.000 de interogări, 528 conțin cuvântul „salariu”, iar ele aduc 297 din cele 396 de clicuri. Adică trei sferturi din trafic vine dintr-o singură intenție: cât se câștigă.

Restul se împarte între „ce face un…”, „cum devii…” și căutări după competențe, dar toate la un loc nu se apropie de prima.

Cât de lungi sunt căutările

Se spune des că viitorul e la căutările lungi, de tip conversație. Pe datele astea, nu se confirmă.

Vârful e la trei cuvinte, clar: o treime din interogări și aproape jumătate din clicuri. Tiparul e mereu același, meserie + salariu sau salariu + meserie + an.

Sub trei cuvinte, căutarea e prea vagă și se lovește de concurență generalistă. Peste cinci, volumul se subțiază: oamenii nu scriu propoziții în bara de căutare, nici în 2026.

Ce înseamnă practic: titlul unei pagini trebuie să încapă în trei cuvinte utile. „Salariu mecanic auto” funcționează. „Tot ce trebuie să știi despre cariera de mecanic auto” nu prinde nimic, fiindcă nimeni nu caută așa.

Concluzia practică, valabilă pentru orice site: nu construi pentru subiectul tău, construi pentru întrebarea pe care o pun oamenii. Diferența dintre o pagină numită „Mecanic auto” și una numită „Salariu mecanic auto în România” e diferența dintre zero și tot traficul de mai sus.

Ce pagini aduc traficul

• Primele 1 pagini 1,6%
• Primele 5 pagini 6,3%
• Primele 10 pagini 10,3%
• Primele 25 pagini 18,7%
• Primele 50 pagini 29,2%
• Primele 100 pagini 41,5%
• Primele 250 pagini 60,8%
• Primele 500 pagini 79,7%
• Primele 1000 pagini 100%

Calculat pe cele 1.000 de pagini din exportul Search Console, care acoperă 77% din clicurile totale.

Pagina cea mai bună de pe tot site-ul aduce 1,6% din clicuri. Primele zece, cumulat, aduc 10,3%. Ai nevoie de primele 250 de pagini ca să aduni 60%.

E exact opusul unui blog obișnuit, unde de obicei trei articole duc jumătate din trafic. Aici nu există pagină indispensabilă.

Primele pagini, ca să vezi ce tip de conținut câștigă:

Articolele bat paginile generate, de aproape șase ori

La prima vedere pare invers. Cele 16.840 de pagini de salariu aduc 5.058 de clicuri, iar cele 14 articole editoriale aduc 270. Diferența e uriașă, dar compară grămezi de mărimi diferite.

Raportat la pagină, situația se răstoarnă complet:

Un articol aduce de 5,8 ori mai multe clicuri și de 10,8 ori mai multe afișări decât o pagină generată. Iar asta la o poziție medie ușor mai slabă, 7,6 față de 6,6, deci nu e vorba de clasament, ci de faptul că articolele prind căutări mai largi.

Și mai important: din cele 14 articole existente, 8 sunt deja în clasament. Adică peste jumătate rankează, deși niciunul nu a fost promovat în vreun fel și niciunul nu a primit atenție specială.

Diferența se vede și mai violent la citările în răspunsurile AI: 239 de afișări pe articol, față de 10 pe pagină de salariu. De douăzeci și patru de ori mai mult.

Concluzia pe care o trag din datele astea, și care schimbă ce urmează pe proiect: partea de conținut e cea mai subdimensionată bucată din tot site-ul. Structura generată e construită, indexată și funcțională, e capitalul greu al proiectului. Stratul editorial e de 14 pagini din 17.664, adică 0,08%, și totuși produce cele mai bune cifre pe pagină din tot site-ul.

Nu am de ce să cred că al cincisprezecelea articol ar performa altfel decât primele opt. Aceeași structură, aceeași nișă, aceeași autoritate de domeniu în spate. Iar autoritatea aia crește deja, prin linkurile din presă.

Ceea ce înseamnă, pe șleau: site-ul nu e la capătul creșterii, e la începutul ei. Are fundația grea gata și abia a atins partea care aduce cel mai mult pe unitate de efort.

Unde stau pozițiile, și ce rezervă e nefolosită

• Poziția 1-3 785 21 clicuri
• Poziția 4-10 13.943 282 clicuri
• Poziția 11-20 6.887 63 clicuri
• Poziția 21-50 8.318 30 clicuri
• Poziția 51+ 1.642 0 clicuri

Cele 1.000 de interogări din export. Poziția e media pe perioadă.

Poziția medie pe tot site-ul e 7,3. Adică prima pagină, dar în partea de jos.

Ce se vede din distribuție:

• 36 de interogări în primele trei poziții. Foarte puține. Aici e loc de crescut.
• 370 pe pozițiile 4-10, care aduc 282 din cele 396 de clicuri. Grosul traficului.
• 277 pe pozițiile 21-50. Produc 8.318 de afișări și doar 30 de clicuri. Asta e rezerva: căutări pentru care Google deja consideră site-ul relevant, dar nu suficient.

Dacă ar fi să lucrez o singură zonă, aia e. Nu căutări noi, ci împingerea celor din 21-50 în primele zece. Cererea există deja, dovada sunt afișările. E munca de optimizare on-page în forma ei cea mai ieftină: pagini care deja apar, care au nevoie de completări, nu de rescriere.

Lista de lucru, scoasă din date

Uite primele 15 din cele 277, ordonate după cât de mult se caută. Le pun ca să se vadă cum arată, în practică, o listă de lucru scoasă din date în loc de intuiție.

Citind lista, ies trei tipuri de probleme, fiecare cu altă rezolvare:

Pagina există dar e prea subțire. inspector ssm salariu are 424 de afișări și stă pe 21. Există pagina de salariu, dar nu are destul conținut ca să bată rezultatele de deasupra. Se rezolvă adăugând ce lipsește: cerințe, studii, evoluție.

Pagina nu există deloc. competente profesionale și competente de comunicare adună 680 de afișări pe pozițiile 36-44. Secțiunea de competențe are 36 de pagini, prea puține pentru cât se caută. Aici se creează conținut nou.

Căutarea cere altceva decât oferim. locuri de munca kinetoterapeut cluj și fisa postului specialist seo sunt intenții diferite: prima caută anunțuri de angajare, a doua un document. Site-ul apare fiindcă subiectul e înrudit, dar nu are ce le oferi. Aici corect e să nu faci nimic.

Împărțirea asta e toată treaba. Fără ea, ai o listă de 277 de rânduri și senzația că trebuie să le rezolvi pe toate.

Și cât valorează, concret, fiecare poziție câștigată:

Între poziția 5 și poziția 7 se pierde mai mult de jumătate din rata de clic. Nu e o diferență de două locuri, e o diferență de două ori. Ăsta e argumentul concret pentru care merită împinse paginile din zona 7-9 cu câteva poziții mai sus, în loc să fie create altele noi.

Cine citește, de pe ce și de unde

Mobilul aduce 80,5% din clicuri, deși produce doar 61% din afișări.

Un om care caută de pe telefon apasă de 2,7 ori mai des decât unul de pe desktop, la aceeași poziție aproximativă. Explicația probabilă e intenția: salariul unei meserii se caută pe telefon, în pauză sau în discuție cu cineva, iar răspunsul e nevoie imediat. De pe desktop e mai degrabă documentare, cu mai multe rezultate deschise în paralel.

Concluzia pentru orice site: dacă versiunea de telefon e a doua ta prioritate, ai inversat prioritățile.

Diaspora, un sfert din hartă

90,2% din clicuri vin din România. Restul de 9,8% arată așa:

E harta diasporei românești, punct cu punct. Oameni plecați care se uită cât s-ar câștiga acasă. Nu am făcut nimic special pentru ei, dar e o nișă care există și pe care nu o vede nimeni dacă se uită doar la totaluri.

O curiozitate care merită explicată, ca să nu tragi concluzii greșite din propriul raport: Statele Unite produc 15.205 afișări și 25 de clicuri, iar Regatul Unit 14.302 afișări pentru 89 de clicuri. Afișări multe fără clicuri, din țări unde nu ai public, înseamnă de obicei potriviri întâmplătoare sau trafic automat, nu o oportunitate.

Când caută oamenii, de fapt

Datele astea nu le-am căutat, le-am găsit uitându-mă la ce mai rămăsese neexploatat în exporturi. S-au dovedit cele mai practice din tot studiul.

Ziua săptămânii

53

54

49

48

42

32

39

Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du

Media zilnică de clicuri, pe zi a săptămânii

Calculat pe toate cele 175 de zile cu date, 16 martie – 8 septembrie 2026.

Vârful e marțea, cu 54 de clicuri pe zi. Minimul e sâmbăta, cu 32, adică 58% din nivelul de marți.

Dar uită-te la duminică: 39 de clicuri, adică urcă înapoi. Iar weekendul în ansamblu aduce 72% din nivelul zilelor lucrătoare, nu jumătate cum s-ar crede.

Pentru un subiect legat de carieră, asta are logică: omul se gândește la ce meserie să aleagă sau cât s-ar câștiga în altă parte duminică seara, nu marți dimineața în timpul programului. Sâmbăta e ziua în care lumea chiar se rupe de subiect.

Concluzia practică: dacă ai un site pe un subiect de decizie personală, nu presupune că weekendul e mort. Verifică. Dacă ai un site B2B, probabil chiar e.

Ora din zi

00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22

Afișări pe interval orar, ora României

Sursa: raportul pe ultimele 24 de ore din Search Console, 10-11 septembrie 2026. Afișate din două în două ore.

Curba are două vârfuri, nu unul: primul în jurul orei 15, al doilea seara, între 20 și 21.

Seara aduce de 1,9 ori mai multe afișări decât dimineața. Traficul nu moare după program, dimpotrivă.

Ce se schimbă practic dacă știi asta:

• Momentul publicării contează mai puțin decât crede lumea. Google indexează când vrea el, nu când apeși tu publică. Dar dacă distribui articolul pe rețele, ora 20 bate ora 9.
• Dacă ai reclame plătite pe același public, curba asta e o hartă a orelor în care merită să licitezi mai mult.
• Dacă răspunzi la mesaje sau la cereri de ofertă, publicul tău e activ seara. Un formular care primește cereri la 21 și primul răspuns la 10 dimineața pierde oameni.

Un detaliu care spune ceva despre AI: ponderea afișărilor din funcțiile AI rămâne aproape constantă pe tot parcursul zilei, între 20% și 25%, indiferent de oră. Nu e un fenomen care apare la anumite ore sau la un anumit tip de public. E peste tot, tot timpul.

Interogările pe care nu le-a tastat niciun om

Aici am dat peste ceva despre care nu am găsit nimic scris în România.

Sortând interogările după poziție, primele locuri arată așa:

Uită-te la forma lor: numele site-ului, plus o meserie, plus un oraș, plus suma exactă care apare pe pagina noastră. Niciun om nu tastează asta. Nimeni nu caută pe Google o cifră pe care tocmai a citit-o.

Sunt 14 astfel de interogări, cu 511 afișări și zero clicuri, la o poziție medie de 1,24. Nouă dintre ele conțin o sumă exactă preluată din pagină.

Contrastul cu restul e absolut:

Explicația cea mai probabilă: sunt interogări generate automat de sistemele AI ale Google, care își verifică propriile afirmații în sursă. Modelul construiește un răspuns, extrage o cifră, apoi întreabă motorul dacă acea cifră chiar apare pe acel site. Rezultatul e o afișare pe poziția 1, fără clic, fiindcă nu e nimeni acolo să apese.

Nu pot demonstra asta, Google nu documentează comportamentul. Dar tiparul e prea regulat ca să fie coincidență, iar momentul apariției se suprapune cu creșterea afișărilor în funcțiile AI.

De ce contează practic: dacă vezi în Search Console interogări cu numele site-ului tău și date exacte din el, pe poziția 1, cu zero clicuri, nu ai găsit o oportunitate ratată. Ai găsit urmele unei mașini care îți citește paginile. Nu încerca să optimizezi pentru ele.

Linkurile care au venit singure

Raportul de linkuri externe din Search Console arată patru domenii. Puține, dar uită-te ce sunt:

Niciunul nu a fost cerut, plătit sau negociat. Tiparul e identic la toate patru: un jurnalist avea nevoie de cifre pe salarii pentru un articol, a căutat, a găsit pagina și a citat-o.

Aici se vede la ce folosesc, de fapt, cele 14 articole editoriale. Ele nu aduc trafic cât paginile generate, dar sunt singurele care arată ca o sursă citabilă. Un jurnalist nu linkează un tabel, linkează un text care spune ceva.

Cât trafic a adus linkul de la Pro TV

Articolul Pro TV a apărut pe 24 iulie 2026. Am comparat cele 14 zile dinainte cu cele 14 de după:

O creștere reală, dar modestă. Și asta e lecția, nu dezamăgirea: un link din presă mare nu e o sursă de trafic, e un semnal de autoritate. Efectul lui nu se vede în ziua publicării, se vede peste luni, în faptul că Google are mai multă încredere în tot domeniul.

Da, astfel de linkuri se pot cumpăra. Foarte scump, iar cele cumpărate arată altfel: apar în articole scrise pentru ele, nu în articole scrise pentru cititori. Despre cum se construiește autoritatea în afara site-ului am scris separat, la SEO off-page.

AI Overviews: ziua în care s-a schimbat totul

Aici e partea pentru care merita scris tot studiul.

Search Console a început să raporteze separat afișările din funcțiile AI generative, adică rezumatele pe care Google le generează deasupra rezultatelor. Am exportul pe 28 de zile, iar el prinde exact momentul comutării.

0 250 500 750 1k

12.08 16.08 20.08 24.08 28.08 01.09 05.09 08.09

Afișări în AI Overviews

Sursa: Google Search Console, raportul pentru funcții AI generative, 12 august – 8 septembrie 2026.

Până pe 31 august: între 30 și 100 de afișări pe zi, constant, adică 1-3% din total.

Începând cu 1 septembrie, altă lume:

De 8,2 ori într-o singură săptămână. În ultimele 24 de ore, mai mult de o cincime din toate afișările site-ului vin din răspunsuri generate de AI.

Alte două lucruri din același export:

• 80,2% dintre afișările în AI sunt pe mobil, față de 19,3% pe desktop. Rezumatele AI sunt un fenomen de telefon.
• 328 de pagini distincte au fost citate în răspunsuri AI. Nu una sau două, ci sute. Aceeași coadă lungă, în altă formă.

Paginile cel mai des citate în AI sunt, în ordine: articolul despre polițiști (1.335 de afișări), salariul de mecanic auto (571), articolul despre farmaciști (225), cel despre piloți (173), cel despre sudori (167).

Iar aici e o observație pe care n-aș fi ghicit-o: articolele editoriale sunt citate în AI mult peste ponderea lor. Ele sunt 14 pagini din 17.664, adică 0,08% din site, dar ocupă patru din primele cinci locuri la citări în AI. Modelul preferă text care explică, nu tabel care enumeră.

Partea incomodă: CTR-ul scade

Acum lucrul pe care nu ar trebui să îl ascundă nimeni care publică un studiu de caz.

Din iulie până în septembrie, afișările au crescut puternic, iar CTR-ul aproape s-a înjumătățit. Poziția medie nu s-a înrăutățit, dimpotrivă, a urcat ușor de la 7,6 la 7,3.

Deci nu am căzut în clasament. Apărem mai des și suntem apăsați mai rar.

Suprapunerea peste graficul AI e greu de ignorat: prăbușirea CTR-ului începe exact în perioada în care afișările din AI urcă de la 3% la 22%. Când Google răspunde în capul paginii, omul primește cifra fără să mai intre pe site.

Îmi impun să fiu precis aici: corelația nu e dovadă de cauzalitate. August aduce și sezonalitate, iar o parte din afișările noi vin din căutări mai largi unde oricum n-am fi luat clicul. Dar direcția e clară și se potrivește cu ce raportează toată lumea din domeniu.

Ce înseamnă practic, pentru oricine are un site:

1. Afișările devin o măsură mai slabă ca oricând. Dacă cineva îți raportează creșterea afișărilor ca succes, cere clicurile.
2. Conținutul care doar enumeră fapte e primul canibalizat. Un salariu mediu e exact genul de informație pe care AI o citează fără să trimită pe nimeni mai departe.
3. Rămân valoroase paginile unde omul trebuie să facă ceva, nu doar să afle: un calculator, un comparator, un filtru. AI poate rezuma un răspuns, dar nu îți poate calcula salariul net în locul lui.

Nu întâmplător pagina de mecanic auto, care are calculator brut-net, stă în top și la clicuri, și la citări AI.

Ce se întâmplă după clic

Tot ce am arătat până aici vine din Search Console, care se oprește exact la clic. Vede că omul a apăsat pe rezultat, nu vede ce face după.

Pentru asta e nevoie de analytics, iar aici trebuie spus ceva din capul locului, ca să nu compare nimeni cifre care nu se compară: Google Analytics a fost pus pe site mult după lansare. Prima zi cu date e 13 iunie, la aproape trei luni după 16 martie. Ce urmează acoperă 90 de zile, nu șase luni, și nu se adună cu nimic din ce ai citit mai sus.

De ce Analytics arată mai puțin decât Search Console

În aceleași 90 de zile, Search Console raportează 5.717 clicuri din Google. Analytics raportează 4.493 sesiuni din Google. Lipsesc 21%.

Nu e o eroare, e normal, și merită înțeles fiindcă orice client care se uită în două rapoarte deodată va pune întrebarea. Diferența vine din patru locuri:

• blocantele de reclame și de urmărire opresc scriptul Analytics, dar nu opresc clicul;
• omul care apasă și se întoarce imediat poate pleca înainte ca scriptul să apuce să trimită ceva;
• Search Console numără clicuri, Analytics numără sesiuni, iar două clicuri la câteva secunde distanță sunt o singură sesiune;
• filtrarea diferă: cele două sisteme elimină traficul automat după reguli care nu coincid.

O diferență de 15-25% între ele e obișnuită. Dacă ar fi fost 60%, aș fi căutat o eroare de instalare.

Rata de respingere spune cine face treabă

Asta e cifra pe care Search Console nu o are deloc, și e cea mai utilă din tot exportul. Respingere înseamnă o vizită în care omul nu a făcut nimic: nu a derulat, nu a apăsat, nu a stat. Mai puțin e mai bine.

• Calculator brut-net 7,3% 48 de vizualizări
• Articole editoriale 44,9% 523 de vizualizări
• Pagini de salariu generate 55% 6.745 de vizualizări

Sursa: Google Analytics 4, 13 iunie – 10 septembrie 2026. Medie ponderată pe vizualizări.

Șapte virgulă trei la sută. Din paisprezece oameni care intră pe calculatorul de salariu, treisprezece fac ceva acolo.

E exact lucrul pe care îl bănuiam în secțiunea despre AI Overviews, doar că acum îl pot arăta cu cifra pe masă. O pagină care răspunde la o întrebare poate fi rezumată de un model și înlocuită. O pagină pe care omul trebuie să o folosească, nu. Nu poți cere unui rezumat generat să îți calculeze salariul net din brutul tău.

Diferența de zece puncte dintre articole și paginile generate merge în aceeași direcție ca datele din Search Console: textul care explică ține omul pe pagină mai bine decât tabelul care enumeră.

Aproape două treimi vin din motoarele de căutare

• Google, căutare 4.493 57,0%
• Direct 2.246 28,5%
• Bing, căutare 498 6,3%
• Asistenți AI 441 5,6%
• Alte motoare 152 1,9%
• Rețele sociale 40 0,5%
• Recomandări 12 0,2%

Sursa: Google Analytics 4, 13 iunie – 10 septembrie 2026, 7.882 de sesiuni din 34 de surse.

Două lucruri din graficul ăsta nu le anticipasem.

Directul e mare. 2.246 de sesiuni, mai mult de un sfert. Pe un site fără marcă, fără reclame și fără newsletter, directul nu înseamnă oameni care tastează adresa. Înseamnă în cea mai mare parte trafic căruia i s-a pierdut proveniența: legături apăsate din aplicații care nu trimit mai departe informația, adrese copiate în conversații, deschideri din istoricul telefonului.

Asistenții AI apar ca sursă separată, cu 441 de sesiuni. Nu afișări, nu citări. Oameni care au intrat pe site. Împărțirea lor:

ChatGPT singur trimite de patru ori mai mulți oameni decât toate rețelele sociale la un loc. Fără să fi făcut nimic pentru asta.

Partea pe care nu o pune nimeni în studiile de caz

Din 6.450 de utilizatori pe care Analytics i-a putut localiza, 674 vin din regiunea Xinjiang, din China, iar 420 din Polonia, aproape toți dintr-un oraș de douăzeci de mii de locuitori de lângă Poznań. Împreună, 17% din trafic pe care nu îl cred om.

Nu am cum să dovedesc că sunt roboți, și tocmai de asta o scriu ca observație, nu ca verdict. Dar un site în română, despre salarii din România, nu are cum să aibă al treilea oraș ca mărime în vestul Chinei.

Contează pentru un motiv practic: dacă cineva îți raportează un număr de vizitatori fără să se fi uitat de unde vin, s-ar putea să îți raporteze roboți. Orașele din România din primele poziții adună 53% din utilizatorii localizați, și pe aceia îi consider audiența reală.

Google nu e singurul motor, și Bing convertește mai bine

Aici plec de la o idee pe care am auzit-o de multe ori și pe care datele mele o confirmă doar pe jumătate.

Ideea sună așa: Bing merită atenție în România fiindcă multe telefoane Android vin cu el setat implicit. Am verificat, și nu e adevărat. Contractul pe care producătorii de telefoane îl semnează cu Google pentru accesul la magazinul de aplicații cere ca Google Search să fie preinstalat și implicit, iar în Uniunea Europeană, unde regulile impun un ecran de alegere la prima pornire, oamenii aleg oricum aproape exclusiv Google. Cifra care încheie discuția: în România, în august 2026, Bing avea 0,44% din căutările de pe telefon.

Dar pe desktop are 4,28%, și acolo e o altă poveste. Windows vine cu Edge, Edge vine cu Bing, iar Bing e și motorul din spatele altora. DuckDuckGo scrie pe pagina proprie de ajutor că rezultatele le ia în mare parte de la Bing. La fel Yahoo și Ecosia. Când aduni ce trece prin indexul Microsoft, cota reală e mai mare decât cea pe care o vezi sub numele Bing.

• Google 94,21% 98,95% pe telefon
• Bing 4,28% 0,44% pe telefon
• DuckDuckGo 0,51% 0,22% pe telefon
• Yahoo 0,43% 0,04% pe telefon
• Yandex 0,42% 0,23% pe telefon

Sursa: Statcounter Global Stats, România, august 2026. Bara arată cota pe desktop, cifra din dreptul ei cota pe telefon.

Raportul de zece la unu dintre cele două cifre de la Bing e tot ce trebuie reținut: pe desktop contează, pe telefon nu.

Ce a adus Bing, în cifre

Am deschis Bing Webmaster Tools ca să văd dacă merită deloc. Exportul acoperă 15 iulie – 9 septembrie, adică 57 de zile.

Bing dă 4,1% din afișări și 12,5% din clicuri. CTR-ul e de trei ori mai mare.

Nu e magie, are o explicație simplă și verificabilă în același raport: Bing încă nu pune rezumate generate deasupra rezultatelor la fel de agresiv ca Google pe căutările astea, iar concurența pe cuvintele despre salarii e mai subțire acolo. Rezultatul stă mai sus și e apăsat mai des.

Cinci sute douăzeci de clicuri nu schimbă un proiect. Dar au venit fără nicio muncă în plus: nu am scris nimic pentru Bing, nu am optimizat nimic pentru Bing, am trimis harta site-ului și atât. Pentru cinci minute de lucru, e cel mai bun raport din tot studiul.

Citările în asistenți AI, măsurate din altă parte

Microsoft a adăugat în februarie 2026 un raport separat, care arată de câte ori conținutul tău e citat ca sursă în răspunsuri generate. În documentația proprie, Microsoft spune că acoperă Copilot, rezumatele generate din Bing și, citez, integrări selectate cu parteneri. Nu spune public care sunt partenerii, așa că nu voi susține nici eu că cifrele înseamnă ChatGPT. Ce știu sigur despre ChatGPT e din Analytics, unde apare pe cont propriu, cu 408 sesiuni.

0 200 400 600 800

13.07 27.07 10.08 24.08 07.09

Citări raportate de Bing

Sursa: Bing Webmaster Tools, raportul AI Performance, 15 iulie – 9 septembrie 2026. Ultima săptămână e incompletă.

4.309 citări în 57 de zile, o medie de 76 pe zi, cu un vârf de 149 pe 8 septembrie.

Acum pun cele două surse una lângă alta, pe exact aceeași fereastră de 28 de zile, ca să fie corect:

Un motor cu 1,8% din piața românească produce aproape jumătate din vizibilitatea în AI a unuia cu 97,3%.

Asta e concluzia pe care nu o așteptam când am deschis raportul. Cota de piață a unui motor de căutare și greutatea lui în lumea răspunsurilor generate sunt două lucruri diferite, iar cine își împarte atenția după prima o va rata pe a doua.

Cât a costat

Partea pe care studiile de caz o sar de obicei, fiindcă e mai puțin spectaculoasă decât graficele.

Adică 38 de lei pe lună, sau, dacă vrei o cifră care pune lucrurile în perspectivă, 2,6 bani pe pagină pe an pentru cele 17.664 de pagini. Pe cele șase luni din studiu, cheltuiala totală a fost sub 230 de lei.

Nu am cumpărat niciun link, nicio unealtă de SEO cu abonament, nicio reclamă. Cele patru citări din presă au venit singure, iar cercetarea de cuvinte cheie s-a făcut cu Search Console, care e gratuit.

Costul real a fost timpul meu, iar aici e cinstit să spun că nu l-am cronometrat. Pot să spun în ce s-a dus, în ordinea efortului: construcția structurii și a șabloanelor de pagină, adunarea și verificarea datelor salariale, apoi cele 14 articole scrise pe rând.

Ce merită reținut din tabelul de mai sus nu e că a fost ieftin. E că partea costisitoare a unui asemenea proiect nu e infrastructura. Găzduirea și domeniul sunt zgomot de fond. Tot ce contează e munca de gândit structura și de adunat datele, adică exact partea care nu se poate cumpăra cu 38 de lei pe lună.

Ce a funcționat, concret

Structura de adrese, gândită înainte de primul rând de cod. /salariu/{meserie}/ și /salariu/{meserie}/{oraș}/. E partea din construcția unui site care costă cel mai puțin și decide cel mai mult. Fiecare adresă corespunde unei căutări reale. Nu s-a schimbat nimic în șase luni, deci nu s-a pierdut nicio poziție pe redirecționări.

Date reale, nu text. Fiecare pagină dă cifre: minim, mediu, maxim, defalcat pe orașe. Asta e greu de copiat și e motivul pentru care jurnaliștii citează.

Un instrument pe pagină. Calculatorul brut-net transformă pagina din ceva ce citești în ceva ce folosești. Se vede în date, și probabil e ce o va ține în viață pe măsură ce AI răspunde tot mai mult.

Sitemap și linkuri interne de la început. Prima afișare în ziua 2 nu vine din noroc.

Un strat subțire de articole editoriale. 14 pagini din 17.664, dar ele aduc linkurile din presă și sunt cel mai citate în AI.

Ce n-a funcționat și ce aș face altfel

Pagina sare, din cauza reclamelor

CLS de 0,246 pe paginile de salariu, din cauza AdSense. Site-ul e monetizat cu reclame Google, iar ele sunt puse prin Auto ads, adică varianta în care nu alegi tu unde apar: algoritmul decide, în timp ce pagina se încarcă deja.

• Pagini de salariu, cu Auto ads 0,246 de 2,5 ori peste limită
• Limita recomandată de Google 0,1 pragul „bun"
• Pagini de articol 0,037 sub limită

Măsurat cu Google Lighthouse pe 11 septembrie 2026. Cu cât e mai mic, cu atât sare mai puțin pagina.

De aici vine problema. Când unitatea de reclamă e inserată după ce textul s-a așezat, tot ce e sub ea sare în jos. Măsura care surprinde săritura se cheamă CLS, iar pragul recomandat de Google e 0,1. Paginile de salariu stau la 0,246, adică de aproape două ori și jumătate peste. Paginile de articol, unde reclamele cad mai jos în pagină, stau la 0,037.

Ce se poate face, în ordinea eficienței:

1. Renunțarea la Auto ads, în favoarea unităților plasate manual. E singura soluție care rezolvă cauza, nu simptomul: dacă tu decizi unde stă reclama, îi poți rezerva locul din start, cu o înălțime minimă fixată în CSS. Reclama se încarcă în spațiul deja gol, iar pagina nu mai sare.
2. Excluderea primului ecran din Auto ads. Dacă vrei să le păstrezi, Auto ads permite să spui unde să nu insereze. Cea mai mare parte din CLS vine de la reclamele de sus.
3. Rezervarea spațiului pentru sloturile păstrate, cu min-height pe containerul reclamei, egală cu înălțimea formatului obișnuit de acolo.

Compromisul e real și merită spus: unitățile manuale aduc de obicei mai puțin decât Auto ads, fiindcă sunt mai puține și mai prost plasate din punctul de vedere al algoritmului. Se schimbă venit pe experiență. Pe un site care trăiește din trafic organic, experiența contează pe termen lung, fiindcă intră și în semnalele pe care Google le măsoară.

Cererea lăsată pe masă

277 de interogări blocate pe pozițiile 21-50. 8.318 de afișări care produc 30 de clicuri. Le-am lăsat în pace șase luni. Erau cea mai ieftină creștere disponibilă.

Prea puține articole

Cea mai scumpă greșeală din tot proiectul. Am tratat articolele ca pe un accesoriu al structurii generate. Datele arată că sunt invers: partea care produce cel mai mult pe unitate de efort. 8 din 14 rankează deja, aduc de 5,8 ori mai multe clicuri pe pagină și sunt citate de 24 de ori mai des în AI.

Dacă ar fi să reiau proiectul, aș construi aceeași structură generată, fiindcă ea e fundația, dar aș publica un articol pe săptămână din prima zi. În șase luni ar fi însemnat 26 în loc de 14.

Măsurare fără consimțământ

Google Analytics se încarcă înainte de acord, și asta a fost o alegere, nu o scăpare.

Pe meseriile.ro, scriptul de Analytics pleacă la deschiderea paginii, înainte de bannerul de cookie-uri. Motivul a fost simplu: în faza asta proiectul nu urmărește nicio conversie, nu colectează formulare și nu are lead-uri. Singurul lucru care mă interesa era câți oameni intră și pe ce pagini, iar pentru asta voiam măsurătoarea completă, nu doar partea care apasă „accept”.

E un compromis pe care e cinstit să îl numesc ca atare: măsurătoare completă în schimbul conformării. Pentru un proiect propriu, fără date de contact colectate, l-am acceptat. Pentru un site de client care colectează cereri de ofertă, nu l-aș accepta niciodată, fiindcă acolo nu vorbim doar despre statistici, ci despre datele unor oameni.

Cum arată varianta corectă

Când chiar vrei urmărire ca la carte, pașii sunt ăștia:

1. Consent Mode v2 pornit înainte de orice script Google. E mecanismul prin care îi spui lui Google ce are voie să măsoare. Se pornește cu toate categoriile pe denied, adică refuzat. Se pune direct în <head>, primul lucru de pe pagină.
2. Scripturile de măsurare se injectează abia după acord, din JavaScript, nu cu etichetă <script> scrisă în pagină. Diferența e că în varianta a doua conexiunea către Google se deschide oricum, chiar dacă omul refuză.
3. Bannerul cere acordul pe categorii separate, analiză și marketing, nu o singură bifă pentru tot.
4. Consimțământul se salvează cu o versiune, ca să poți cere din nou acordul atunci când adaugi un instrument nou.

Partea pe care lumea nu o știe, și care face compromisul mult mai puțin dureros decât pare: în implementarea avansată a Consent Mode, etichetele Google trimit semnale fără cookie-uri și atunci când omul refuză, iar Google le folosește ca să estimeze partea lipsă din date. Deci nu rămâi orb pe traficul nerefuzat.

Atenție totuși la o limită: modelarea are praguri minime de volum, iar un site mic s-ar putea să nu le atingă. Adică pe un proiect la început tot pierzi o parte din date. Pierderea aia e prețul de a face lucrurile corect, și e mult mai mic decât riscul de a colecta date fără acord pe un site cu formular.

Ce înseamnă asta pentru site-ul tău

Probabil nu ai 17.664 de pagini și nici nu îți trebuie. Dar șase lucruri se transferă:

Primele rezultate vin în zile, nu în luni. Dacă site-ul tău nu apare deloc după două săptămâni, nu e răbdare, e o problemă tehnică. Am scris separat de ce nu apare un site în Google.

Coada lungă e mai stabilă decât cuvintele mari. Mai bine douăzeci de pagini care răspund la douăzeci de întrebări precise, decât o pagină care încearcă să prindă „creare site-uri”.

Un link din presă valorează mai mult decât arată în statistici. Nu îl măsura în clicuri.

Afișările nu mai sunt trafic. Dacă în următoarele luni vezi afișări în creștere și clicuri pe loc, nu ai o problemă de SEO, ai AI Overviews. Măsura care contează e ce se întâmplă după clic, iar Search Console nu ți-o dă.

Verifică Bing chiar dacă ți se pare neserios. M-a costat cinci minute, a adus 12,5% din volumul de clicuri Google la un CTR de trei ori mai mare, și mi-a arătat un raport de citări în AI pe care Google nu îl are. Dacă ai deja Search Console, Bing Webmaster Tools importă totul din el cu un buton.

Pune analytics din prima zi. Nu ca să te uiți la el zilnic, ci fiindcă datele pe care nu le-ai colectat nu se recuperează niciodată. Eu am pierdut primele trei luni și nu am cum să le mai am.

Ce urmează pe proiect, și de ce cred că partea grea a trecut

Pun cap la cap ce arată datele, fiindcă împreună spun ceva ce nicio cifră luată separat nu spune.

Fundația e construită și funcționează. 17.664 de pagini indexate, 5.700 de afișări pe zi, poziție medie 7,3, zero dependență de vreun cuvânt cheie anume. Partea cea mai costisitoare a proiectului, structura, e făcută și nu mai trebuie refăcută.

Autoritatea domeniului crește singură. Patru citări din presă în șase luni, niciuna cerută. Fiecare face următoarea mai probabilă, fiindcă un jurnalist care caută cifre pe salarii găsește tot mai des site-ul.

Cererea nefolosită e măsurată, nu presupusă. 277 de interogări stau pe pozițiile 21-50, cu 8.318 de afișări și doar 30 de clicuri. Nu trebuie găsite subiecte noi, trebuie urcate paginile care deja apar.

Pârghia cea mai mare abia a fost atinsă. Stratul editorial e 0,08% din site și produce cele mai bune cifre pe pagină din tot proiectul. 8 din 14 articole rankează fără să fi primit vreun ajutor.

Pus la un loc: un site cu fundația gata, cu autoritate în creștere, cu cerere dovedită pe sute de căutări, și cu singura pârghie dovedită folosită în proporție de sub un procent. Nu e un proiect la capătul creșterii. E unul care abia a terminat de construit rampa.

Concret, în ordinea în care le fac:

1. Repararea CLS-ului pe paginile de salariu, prin trecerea de la Auto ads la unități plasate manual, cu spațiu rezervat.
2. Urcarea celor 277 de interogări din zona 21-50, prin completarea paginilor care deja apar acolo.
3. De la 14 la 50 de articole până la finalul anului, adică un articol pe săptămână.
4. Consimțământul pus corect, cu Consent Mode v2 și încărcare după acord.
5. Urmărirea a ceea ce contează, adică folosirea calculatorului și adâncimea lecturii ca evenimente, nu doar vizualizări de pagină.

Public datele din nou peste șase luni, inclusiv dacă merge prost sau dacă predicția de mai sus se dovedește greșită. Un studiu de caz care se actualizează doar când cifrele arată bine nu e studiu de caz, e reclamă.

Întrebări frecvente

Dacă vrei același tip de analiză pe site-ul tău, cu datele tale din Search Console, scrie-mi. Mă uit și îți spun ce văd, fără să îmi ceri ofertă pentru asta.